Romania se pregateste sa adere la CERN

Romania se pregateste sa adere la CERN, un organism stiintific european infiintat in urma cu aproape saizeci de ani. Cam tarziu, dar mai bine mai tarziu decat niciodata. Intr-un articol din Vox Publica , Mircea Pentia subliniaza importanta semnarii de catre Romania a unui acord de preaderare la CERN. Poate ca stirea putea fi publicata pe paginile intai ale ziarelor din Romania, ca un eveniment de importanta deosebita, dar... Dezvoltarea exploziva a cailor de comunicare mass-media din ultimii 20 de ani a favorizat si in tara noastra poluarea informationala, umpland o naturala "sete de cunoastere" cu multe vorbe goale ce nu transmit de fapt...nimic. Multe din articole postate pe pagina intai a unor publicatii (si nu numai romanesti) daca le treci printr-un "ciur valoric" ramai in final cu sacul gol. Nu ziaristii sunt de vina, ei doar redacteaza informatiile primite, iar daca doar actorii politici, rapsozii sau manelistii stiu sa se faca auziti, nu ziaristii sunt de vina. Cei ce considera ca fac ceva important sau pot comunica presei informatii de valoare, trebuie sa "sune din goarna" pentru a-si anunta prezenta. Eu cred ca in acest mod poate fi educat "gustul informational" al telespectatorilor, al cititorilor sau al ascultatorilor, ajungand, incet-incet ca informatii valoroase sa-si faca loc in prima pagina a ziarelor.

DIN NOU, PROIECTUL MARISEL

In foto: Vedere partiala a Observatorului Astronomic aflat in constructie. In plan indepartat se vede antena Patriot de 3,8m diametru.

Pe scurt:

Cu zeci de ani in urma fiind la liceu, in pauze si dupa ore, discutam mereu cu colegii mei despre “fenomenele ciudate din Padurea Baciu”, OZN-uri,“efectul de piramida”, sau nemarginirea Universului. Acum, dupa mai bine de treizeci de ani, impreuna cu Tavi, ce mi-a fost coleg de liceu, de facultate si acum, de servici, am pornit o lupta cu timpul si cu…banii. Incercam sa punem bazele unui centru de initiere in comunicatii spatiale, astronomie si radioastronomie in localitatea Marisel din judetul Cluj, la peste 1100m altitudine.

Cateva cuvinte despre invatamant si educatie

Putem spune ca o societate se afla in progres daca un copil care se naste va deveni mai frumos, mai sanatos si mai educat decat parintii sai.
Multi dintre noi cauta sa transforme un ideal in realitate insa foarte putini reusesc. Cu zeci de ani in urma fiind la liceu, in pauze si dupa ore, discutam mereu despre “fenomenele ciudate din Padurea Baciu”(pe unde am umblat si noaptea facand sute de poze), OZN-uri, “efectul de piramida”, sau nemarginirea Universului. Eram atunci un grup de tineri care credeau ca vor gasi raspuns la toate intrebarile stiintei…si unii au devenit profesori universitari, doctori in stiinte, conducatori de facultati renumite in tara sau strainatate. Am studiat in liceu spectroscopie, defectoscopie nedistructiva, tehnica vidului,electronica industriala, tehnici de ecranare a surselor radioactive si multe altele. Faceam practica si laboratoare la Institutul de Tehnologii Izotopice si Moleculare din Cluj, indrumati de cercetatori a caror valoare era recunoscuta la nivel international

Se vorbeste acum ca programa scolara e incarcata. Cu ce e incarcata programa scolara si trebuie redusa? De ce nu se pot face niste “scurt-circuite” intre elevii pasionati de stiinta si centrele de cercetare (cate au mai ramas in tara) in asa fel incat sa pregatim asa cum trebuie generatia de maine? Acum de ce nu se poate? Vor spune unii ca net-ul rezolva tot. Gresit! O mana reala intinsa de cei mai in varsta catre cei tineri nu poate fi inlocuita de nici un sait, poate fi chiar si cel al lui NASA!

De ce am initiat proiectul Marisel?

In primul rand, firma BITNET a participat de multi ani (si sper sa mai participe si in anii care vor veni) la licitatii pentru atribuirea unor proiecte de cercetare stiintifica. Cu toate ca suntem o mica firma privata si avem un numar restrans de specialisti, rezultatele lucrarilor noastre au fost bine apreciate in tara si strainatate, fiind invitati in mod frecvent sa participam cu lucrari sau alte prezentari la diverse manifestari stiintifice din domeniu. Printre altele, suntem in evidenta NATO-Research and Technology Organization (NATO-RTO) ca specialisti in domeniul comunicatiilor spatiale si supravegherea adanca a spatiului extraatmosferic. Pentru a putea face cercetare in acest domeniu, in adevaratul sens al cuvantului, este bine sa dispui de o baza proprie , ferita de poluare luminoasa si electromagnetica. Deasemenea ea trebuie sa fie capabila sa gazduiasca senzori sensibili si echipamente optice performante iar accesul sa se poata face in tot timpul anului si pe orice vreme.

In al doilea rand vreau sa realizam un centru de supraveghere si analiza a spectrului electromagnetic de ultra joasa frecventa, pentru a crea conditiile necesare cercatarilor aferente unei tezei de doctorat in cadrul Universitatii Tehnice din Cluj (fostul Institut Politehnic Cluj-Napoca).

In al treilea rand, speram sa putem pune bazele unui observator astronomic performant, iar daca ne grabim, va fi cel mai “inalt” observator astronomic din Romania (1120m altitudine)

In al patrulea rand speram sa punem bazele unei “Scoli de vara” specializata pe astronomie, comunicatii spatiale si radioastronomie.

Acestea a fost motivele pentru care, impreuna cu Tavi, ce mi-a fost coleg de liceu, de facultate si acum, de servici, am pornit o lupta cu timpul si cu…banii. Tavi si-a pus firma si resursele ei financiare “la bataie” pentru a reusi sa dezvoltam acest proiect. Avem in Marisel doua terenuri alaturate a caror suprafata totala este de 4000mp. Avem si multe discutii cu sotiile noastre privind destinatia lor, din cauza “sarmelor” intinse si a parabolele ce nu receptioneaza programe Tv , dar “polueaza “ vizual peisajul idilic.

In ce stadiu ne aflam acum cu proiectul?

A mai trecut un an si suntem in plina iarna, o iarna adevarata ce ne face sa ne intrebam daca "incalzirea globala" se manifesta de fapt printr-o "generala racire locala".
Anul trecut a fost un an sarac, iar anul acesta pare la fel. Vom incerca totusi sa dezvoltam in continuare partea de senzori destinati spectrului radio. Lansarea rachetei Vega de catre ESA s-a amanat din nou, asa ca satelitul romanesc Goliat va mai ramane o perioada pe Pamant. Aceasta amanare imi va da timpul necesar ca sa dezvolt sistemul de senzori aferent undelor electromagnetice de foarte joasa frecventa. Cu toate ca terenul pare destul de mare (4000 mp), cand incepi sa-l acoperi cu antene de toate formele si marimile, trebuie sa te gandesti bine, luand in calcul si dezvoltarile ulterioare. Din cupola observatorului trebuie sa vezi cat mai mult din bolta cereasca. Parabolele si celelalte antene directive trebuie deasemenea sa aiba o cat mai buna vizibilitate iar cele de foarte joasa frecventa trebuie sa fie distantate unele de altele pentru a nu se perturba reciproc. Asa ca am facut o inventariere a echipamentelor, a constructiilor existente si a celor ce sper sa le putem executa si instala in acest an si am incercat sa le plasez pe plansa, respectand conditiile necesare unei exploatari corespunzatoare. Avem amplasate, fara a fi finalizata instalarea lor, urmatoarele:

• Anexa gospodareasca formata dintr-o incapere de 14mp si o terasa neacoperita de 24mp.
• Shelterul pe care este amplasata cupola telescopului, format din doua incaperi de cate 12mp fiecare : cea de sub cupola (camera rece) si cea care va adaposti echipamentele electronice aferente functionarii observatorului (camera calda).
• Parabola Patriot de 3,8m cu montura azimut/elevatie controlata de microcontroler si destinata domeniului de frecvente 3,5GHz-13GHz.
• Parabola mesh de 3m cu pozitionate automata H-H (horizon to horizon) destinata urmaririi si comunicarii in banda de 2,4GHz cu satelitii LEO

• Sistemul de antene cu pozitionare “Horizon to Horizon“ pentru comunicarea cu satelitii LEO in benzile de 144MHz si 432MHz

Urmeaza sa instalam urmatoarele echipamente:

• Sistemul de antene cu pozitionare “Horizon to Horizon“ pentru comunicarea cu satelitii LEO in benzile de 144MHz si 432MHz

• Senzorul optic pe care-l vom folosi in cadrul Proiectului LEOSCOPE
• Senzorul pentru monitorizarea componentelor Bx, By si Bz ale campurilor electromagnetice de ultra joasa frecventa
• Senzorul destinat monitorizarii componentei verticale a campului electric al undelor de ultra joasa frecventa.
• Senzorul de camp electric destinat monitorizarii fenomenului de rezonanta Schumann.
• Parabola cu montura “Horizon-to-Horizon” si pozitionare automata, de 4m, destinata radioastronomiei in benzile de 1,4GHz-1,7GHz si 4,6GHz-5,1GHz. Vrem deasemenea sa construim o sala de conferinte ce poate adaposti 14-15 persoane.

Pentru cei care doresc sa afle cum am amplasat pe plansa echipamentele existente si cele care urmeaza sa le instalam, dati click pe imaginea de mai sus . Planul topografic la scara de 1:500 l-am modificat si completat pentru a reda o imagine de ansamblu a bazei noastre de cercetare. Mazgaliturile colorate imi apartin.

Ce va urma?

S-a anuntat o noua amanare a lansarii rachetei europene Vega ce urmeaza, printre altele, sa plaseze pe o orbita circumterestra primul satelit artificial Romanesc, construit in cadrul proiectului Goliat. Daca aceasta lansare se va face peste un an, dupa cum am fost anuntati, la inceputul anului viitor vom intra la “proba practica”, deoarece pana acum am facut teste pe satelitii altor organizatii.

Mai tanarul meu coleg Vlad, a fost admis la Scoala Doctorala a Universitatii Tehnice Cluj cu o tema de cercetare legata de comunicatiile cu sateliti de joasa altitudine (LEO)

Urmez si eu aceeasi Scoala Doctorala, la “old boys”, cu o tema legata de transmiterea informatiei prin unde electromagnetice de ultra joasa frecventa, deci fac zilnic sarituri peste intreg spectrul undelor radio.

Avem in derulare mai multe contracte de cercetare, dar deconturile de cheltuieli se fac greoi si cu intarziere asa ca am redus si noi motoarele si ne-am concentrat fortele si resursele pe ceea ce am considerat mai important. Avem solicitari de colaborare cu institute si organizatii din strainatate, carora speram sa le dam curs. Dar cat de mult ne vom putea implica in aceste colabarari depinde in mare masura de veniturile pe care le vom putea obtine din activitatile noastre comerciale curente si de alte surse de finantare pe care speram sa le atragem in acest an si in anii care urmeaza in proiectele noastre de cercetare.

Paul Dolea

Cluj-Napoca, febr.2010

P.S. O prima varianta a acestui articol a fost publicata in Stiinta.info unde a generat un interesant dialog cu cititorii publicatiei. Puteti citi articolul si comentariile accesand acest link:

Puteti deasemenea citi articolul de mai sus si comentariile aferente in publicatia stiintaazi.ro